Ploieştina

Întrebare : Ce iese din încrucişarea unui ploieştean şi-o olteancă ?

Răspuns: O blondă !

Gropile din Ploieşti s-au înjumătăţit! S-au unit două câte două!

Un dealer Dacia expune într-un showroom din Ploieşti noua Dacie SUV. Doi austrieci de la Rafinăria Brazi se uită la maşină şi comentează: „Ai dracu' ploieştenii ăştia, ar face orice numai să nu asfalteze oraşul !

Care e diferenţa între un primar prost şi un primar din Ploieşti? Primarul prost face ca asfaltarea unei străzi să dureze doi ani. Un primar din Ploieşti poate şi mai mult!

Întrebare: De ce au ploieştenii steaguri în faţa casei?

Răspuns: Că li se fâlfâie de ăia care fac glume pe seama lor!

Ploieşti este singurul oraş medieval din România, are drumuri întocmai ca-n anul 1400 !

Întrebare:Care e diferenţa dintre Piteşti şi Ploieşti?

Răspuns: La Ploieşti poţi să te piteşti, dar la Piteşti nu poţi să te ploieşti.

De aici de la PLOIEŞTI

1857 - În primăvara acestui an, fraţii Mehedinţeanu inaugurează la Ploiești prima rafinărie de petrol din lume. „Fabrica de gaz” a fost construită special pentru a furniza Bucureştiului petrolul lampant necesar iluminatului public.
1870 - Pe data de 8 august, elita locală pune în acțiune planul mai multor orașe de a schimba domnitorul străin cu unul român. „Republica de la Ploiești”, la evenimentele căreia a participat și I.L. Caragiale, se încheie după câteva ore, când inițiatorii revoluției ploieștene sunt arestați de soldații sosiți de la București. Capul mișcării antidinastice, avocatul și ziaristul Alexandru Candiano Popescu devine după zece ani de la eveniment adjutantul Regelui Carol I.
1877 - În această primăvară , în timpul războiului ruso-turc, țarul Alexandru al II-lea își stabilește cartierul general la Ploiești, fiind primit cu entuziasm de locuitorii orașului. În afara țarului, la Ploiești sunt găzduiți toţi demnitarii importanţi ai imperiului, în total peste 700 de persoane sosite de la Sankt Petersburg. Astfel, pentru aproximativ trei săptămîni, Ploieștii devin de facto capitala Imperiului Țarist!
1882 - criticul literar Constantin Dobrogeanu Gherea, deschide în incinta Gării de Sud cel mai faimos restaurant dintr-o gară românească. În scurt timp faima restaurantului atinge cote maxime după ce este vizitat și apreciat de regele Carol I și de elita vremii, precum I. L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bogdan Petriceicu Hașdeu sau Titu Maiorescu. Restaurantul a funcționat până în preajma Primului Război Mondial.
1900 - Orașul lui „Ce bei?” este denumirea mai puțin cunoscută a Ploieștilor interbelici. La acea vreme, în oraș funcționa o cârciumă la aproximativ 200 de locuitori, astfel că devenise o obișnuință ca ploieștenii să se salute pe stradă cu întrebarea “Ce bei?” în loc de „Bună ziua”. Într-un oraș pestriț, dar în același timp cosmopolit, centru industrial și comercial al României, birtul era locul în care ploieștenii își petreceau timpul liber.

1935 - în prezenţa regelui Carol al II-lea sunt inaugurate Halele Centrale  capodoperă a arhitecturii interbelice românești, dar și una dintre cele mai moderne hale alimentare din întreaga Europă a acelor vremuri, realizare a arhitectului Toma T. Socolescu.
1943 -, aviația americană întreprinde primul atac masiv, de la joasă înălțime, asupra facilităților petroliere ale orașului. Raidul aerian nu și-a atins scopul deoarece nu s-a înregistrat o micşorare a capacităţii globale de producţie și rafinare a petrolului însă a însemnat cea mai mare pierdere înregistrată vreodată de aviația Statelor Unite ale Americii într-o bătălie aeriană. Ploieştiul devine cunoscut drept „Cimitirul bombardierelor”, mai târziu piloții americani numind această zi „Duminica Neagră”.
1960 - Hipodromul de Trap din București este mutat într-o singură noapte la Ploiești, din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Prima cursă hipică este organizată la Ploiești în anul 1961. Recent Hipodromul a trecut printr-un proces de reconstructie, fiind singurul hipodrom din țară care din țară care găzduiește curse de trap și galop.
1961 - la data de 8 octombrie este inaugurat Muzeul Petrolului, ca o recunoaştere a statutului oraşului Ploieşti de capitala aurului negru, rămânând de atunci unica instituţie muzeală, cu acest profil din întreaga Românie.
1963 - muzicianul Paul Constantinescu compune „Simfonia ploieșteană”, astfel că Ploieștiul devine singurul oraş din România care are propria simfonie. Întrebat de ce a compus o simfonie dedicată orașului natal, Paul Constantinescu a răspuns: „Când urbea mea natală mă primeşte cu braţele deschise şi taie viţelul cel gras, cum pot eu să-i răspund? Cu slabele mele puteri, prin ceea îmi este mai la îndemână, prin muzică!”.
1963 -  a fost un an bun pentru cultura ploieșteană de vreme ce profesorul Nicolae Simache pune bazele la Ploiești a singurului muzeu din Europa de est dedicat ceasului. Din 1972, Muzeul Ceasului este găzduit in Casa Luca Elefterescu, fiind în prezent cel mai vizitat muzeu al Ploieștiului, cu peste 35.000 de vizitatori anual.
1969 - Ploieștiul găzduiește primul festival de jazz din România în incinta Palatul Culturii. Interzis de regimul comunist în anii următori, festivalul a fost reluat în anul 2005 de către o mână de pasionați din oraș. Găzduit în prezent de Filarmonica „Paul Constantinescu”, evenimentul reusește în fiecare an să anime viața culturală a orașului, aducând la Ploiești nume importate din lumea jazz-ului.
1993 - la o jumătate de secol de la decesul compozitorului Paul Constantinescu, este înfiinţat Muzeul Memorial Paul Constantinescu, unicul muzeu ce avea să evoce memoria şi opera marelui compozitor ploieştean.
2002 - supranumit "Îngerul Blond", Nichita Stănescu va primi recunoaşterea autorităţilor, care vor decide înfiinţarea, în casa sa natală, a unui muzeu memorial, menit să ne reamintească tuturor cine a fost Nichita Stănescu (1933-1983).
2002 - pugilistul şi ploieşteanul Leonard Dorin Doroftei devine campion mondial la box, categoria semi-uşoară, în versiunea WBA, devenind totodată primul boxer profesionist român, campion mondial la această versiune.
2005 - echipa de baschet masculin Asesoft Ploieşti câştigă FIBA Europe Cup aceasta fiind (şi totodată rămânând de atunci), singura echipă de baschet masculin românească ce a câştigat vreodată un trofeu european.
2016 - primul şi singurul (la acea vreme şi mult timp după aceea), sens giratoriu rutier suspendat din România, este inaugurat la ieşirea din Ploieşti, fluidizând traficul spre şi dinspre comunele învecinate Păuleşti şi Blejoi.

Ploieştenism

Încep acest articol, despre cel mai spectaculos oraş din lume, cu scuzele de rigoare pentru întârziere şi cu speranţa că voi obţine clemenţă şi îngăduinţă din partea celor ce citesc în mod regulat această revistă. După cum v-aţi dat deja seama, din titlul articolului, vă voi povesti astăzi despre oraşul meu Ploieşti. Pentru a înţelege mai bine Ploieştiul şi ploieştenii, ar trebui să începem cu anul 1597, atunci când marele domnitor Mihai Viteazu îşi stabileşte aici baza de operaţiuni militare şi ridică satul de moşneni de aici la rang de târg, aceasta fiind dealtfel prima atestare documentară a Ploieştiului şi totodată când începe dezvoltarea târgului. După aceea nu ar fi rău să ne teleportăm la 8 august 1870 atunci când pentru o zi Ploieştiul a fost … republică, „Republica de la Ploieşti” fiind cea mai celebră mişcare antimonarhică din istoria României. Următorul stop îl v-om face aici la Ploieşti pe 1 august 1943 atunci când Forţele Aliate din Cel de-al Doilea Război Mondial vor bombarda Ploieştiul în tentativa lor de a distruge rafinăriile ploieştene, care produceau combustibil pentru trupele hitleriste; a fost momentul când multe clădiri istorice valoroase au fost făcute una cu pământul. Totuşi în ciuda acestui mare bombardament (bătrânii îşi amintesc şi astăzi) Ploieştiul a reuşit să renască precum pasărea Phoenix, din propria-i cenuşă şi să devină dintr-un oraş muncitoresc puternic industrializat, o adevărată atracţie turistică. Şi fiindcă vă văd pe toţi cam nedumeriţi şi neîncrezători, permiteţi-mi să vă fac o listă cu atracţiile turistice de aici din Ploieşti:

·                     Muzeul Ceasului  „Nicolae Simache”, inaugurat în anul 1963, singurul muzeu cu această tematică de la noi din ţară;

·                      

·                     Halele Centrale – construcţie monumentală operă a arhitectului Toma T. Socolescu, datată 1935;

·                     Casa Memorială I.L. Caragiale - dedicată marelui dramaturg român care a locuit şi creat opere aici în Ploieşti;

·                     Biserica Domnească Sf. Apostoli Petru şi Pavel - ctitorie a voievodului Matei Basarab datată 1639 !!!;

·                     Muzeul Memorial Nichita Stănescu - dedicat „Îngerului Blond”, care s-a născut şi a trăit aici în Ploieşti;

·                     Catedrala Sf. Ioan Botezătorul - ridicată între anii 1923 – 1937 întru cinstirea eroilor din Primul Război Mondial;

·                     Muzeul Memorial Paul Constantinescu, dedicat celui care a fost supranumit pe bună dreptate, al doilea George Enescu;

·                     Statuia Libertăţii – „ridicată la 11 iunie 1881 prin subscriţie naţională” devenită un simbol al oraşului Ploieşti;

·                     Palatul Culturii – impresionanta clădire ce se află în centrul oraşului, proiectată iniţial cu destinaţia Palat de Justiţie;

·                     Casa de Târgoveţ din sec al XVIII-lea – XIX-lea – un spectaculos muzeu secular care e găzduit de o clădire foarte veche;

·                     Sinagoga Beth Israel - datată din anul 1910, lăcaş care vine să povestească de diversitatea religioasă a oraşului;

·                     Muzeul Naţional al Petrolului – inaugurat în 1957 la centenarul industriei petroliere româneşti aici în „capitala aurului negru”;

·                     Biserica Maica Precista - datată încă din 1820 aflată acum într-un amplu proces de restaurare;

·                     Muzeul Memorial Constantin şi Ion Stere – care cinsteşte memoria patriotului basarabean Constantin Stere;

·                     Muzeul Judeţean de Artă Ion Ionescu Quintus – găzduit de o superbă clădire datată din secolul al XIX-lea;

·                     Monumentul Vânătorilor – care a fost construit în cinstea prahovenilor din Batalionul 2 Vânători, inaugurat în anul 1897;

·                     Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii – o spectaculoasă şi fascinantă incursiune în evoluţia omului şi viaţa pe Terra;

·                     Monumentul lui Mihai Viteazu - inaugurat în anul 1997 la aniversarea a 4 secole de atestare documentară a Ploieştiului;

·                     Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie – un muzeu găzduit de un edificiu datat de la jumătatea secolului XIX;

Bineînţeles că aş putea scrie pagini întregi cu această listă, însă nu aş dori să vă răpesc toată plăcerea şi am să vă las pe dumneavoastră să le descoperiţi când ajungeţi aici. Şi fiindcă am vorbit de “a ajunge” vreau să menţionez câteva distanţe rutiere până la Ploieşti: Bucureşti 60 km. Piteşti 110 km. Braşov 114 km. Suceava 396 km. sau Craiova 243 km. Feroviar oraşul Ploieşti este al doilea cel mai important nod feroviar, după Bucureşti, existând trenuri directe spre şi dinspre multe destinaţii importante ale României. Din punct de vedere aerian Ploieştiul se poate spune că este deservit de aeroporturile “Hennry Coandă” (Otopeni) la 38 km, sau “Aurel Vlaicu (Băneasa) aflat la numai 52 km.

Pe principiul „ai noştri ca brazii” oraşul Ploieşti se poate mândri cu multe personalităţi care s-au născut, au trăit sau au creat aici, dintre aceştia vă voi enumera câţiva: marele dramaturg Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) ale cărui magnifice piese de teatru sunt cap de afiş şi-n zilele noastre, Paul Constantinescu (1909 – 1963) compozitorul care s-a născut şi a creat aici la Ploieşti, Octavian Bellu (n. 1951) cel mai titrat antrenor al lotului naţional de gimnastică feminină, Nichita Stănescu (1933 – 1983) poetul nostru naţional supranumit şi „Îngerul Blond”, Toma Caragiu (1925 – 1977) marele actor a cărui viaţă şi activitate teatrală sunt strâns legate de Ploieşti, Geo Bogza (1908 – 1993) mare scriitor, jurnalist şi poet, Radu Tudoran (1910 – 1992) unul din cei mai mari prozatori români, Alina Dumitru (n. 1982) judoka multiplă laureată europeană, mondială şi olimpică, Leonard Doroftei (n. 1970) campion mondial la box versiunea WBA, Andreea Bălan (n. 1984) una din cele mai reputate cântăreţe de muzică pop-dance din ţara noastră. Lista este mult mai mare, însă subsemnatul NU doreşte transformarea prezentului articol în „Panoul de onoare”, motiv pentru care-mi cer scuze pentru cei nemenţionaţi în această listă.

La nivel de cluburi sportive Ploieştiul a stat şi stă, foarte bine echipa de fotbal F.C. Petrolul Ploieşti fiind cvadruplă campioană naţională a României (1930, 1958, 1959 şi 1966) şi triplă câştigătoare a Cupei României (1963, 1995, 2013), iar echipa de baschet masculin CSU Asesoft Ploieşti fiind multiplă câştigătoare a campionatului naţional şi a Cupei României, iar din 2005 când a câştigat FIBA Europe Cup este singura echipă de baschet din România care a câştigat un trofeu european.

Nu aş vrea să închei acest articol fără a vă spune când este cel mai bun moment să vizitaţi Ploieştiul: vizitaţi Ploieştiul primăvara, atunci când natura reînvie şi milioane de flori înfloresc în parcurile de aici, vizitaţi Ploieştiul vara atunci când instituţiile muzeale au multe manifestări culturale şi facilităţi la vizitare, vizitaţi Ploieştiul toamna atunci când are loc „Festivalul Castanilor” şi multe alte festivaluri cu tradiţie naţională şi internaţională, vizitaţi Ploieştiul iarna atunci când albul zăpezii îmbracă oraşul şi milioanele de luminiţe anunţă sărbătorile de iarnă, într-un cuvânt vizitaţi Ploieştiul ORICÂND. Şi dacă vă este teamă că nu vă descurcaţi prin urbea noastră, daţi-mi de ştire va fi plăcerea mea să vă fiu ghid în cel mai spectaculos oraş din lume PLOIEŞTI !!!

CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI

Când începi un proiect, fie el online sau offline, o faci cu  un scop declarat  să realizezi un profit, în scop şcolar sau din pasiune. Atunci când pui pasiune, nu o să-ţi dai seama că ideea propusă de tine, reprezintă acel ceva pe care multă lume îl căuta  de vreme îndelungată. Cam aşa s-a întâmplat şi cu proiectul iniţiat de mine şi pe care l-am intitulat  CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI şi fiindcă deja observ că v-am stârnit curiozitatea permiteţi-mi să vă povestesc şi dumneavoastră câteva dintre ideile şi aspectele care au stat la baza elaborării acestui proiect. 

Totul a început odată cu dragostea pentru oraşul meu, Ploieşti şi cu dorinţa mea de a afla cât mai multe despre istoria Ploieştiului. Bineînţeles că există Internetul ca sursă validă, de informare, însă şi Internetul s-a informat la vremea lui din cărţi, aşa că am început să împrumut cărţi despre Ploieşti şi să le citesc. Totuşi partea rea când împrumuţi cărţi este că proprietarul le vrea înapoi repede şi cititul este, cumva „la normă” şi trebuie să citeşti şi atunci când nu ai chef, aşa că mi-am zis că trebuie să am CARTEA MEA. Şi am zis aşa o dată, de două ori, de trei ori până m-am trezit că am câteva zeci de cărţi despre Ploieşti şi fiindcă toată lumea se minuna de câte cărţi, despre oraşul Ploieşti, există am decis să fac un blog, pe care l-am numit simplu CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI. Am început să scanez coperta 1, a fiecărei cărţi şi să adaug o scurtă prezentare (chiar dacă unii spuneau că recenzie amplă ar fi fost mai potrivită !) şi uite aşa carte cu carte, postare cu postare blogul meu a început  să adune vizitatori, comentarii şi admiratori. Am cunoscut chiar şi pe autorii, unor cărţi din colecţia mea, alţii mi-au donat cărţi de-ale lor pentru colecţia mea.

Una peste alta, pot să mă laud că pasiunea, proiectul şi blogul meu CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI are succes şi zeci de mii de vizitatori din toate colţurile planetei (ştiu asta fiindcă am instalat un COUNTERFLAGS), cine ştie poate că şi widgetul de traducere i-a ajutat să înţeleagă despre ce este vorba în blog. Însă (conform statisticilor blogului), cel mai  mare impact îl au postările cu … „cărţi gratis”, în fapt cărţi în format pdf pe care vizitatorul blogului le poate citi online sau le poate printa pentru a le avea şi în format fizic.

Şi fiindcă prima sursă de trafic a blogului este Facebook, am decis că este obligatoriu să îi  fac Pagină oficială, pentru ca cititorii fideli ai proiectului meu să  fie în permanenţă la curent cu noutăţile acestui blog, când  spun „noutăţi” nu mă refer neapărat la apariţii editoriale din anul în curs ci la cărţi  care ajung în colecţia mea şi pe care le-am citit. Fiindcă acum am în CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI cărţi din anul 1899 până în 2017, despre Ploieşti, despre clădiri sau personalităţi ploieştene.

Cum necum subsemnatul ţine să vă asigure de faptul că veţi auzi din ce în ce mai multe despre proiectul CĂRŢILE PLOIEŞTIULUI şi că sfatul meu  este să rămâneţi aproape.

Buticul cu dichisuri

     NU există lucru frumos care să nu aibă măcar o hibă ! Aşa stau lucrurile şi cu Buticul cu dichisuri al doamnei Gheorghiu Sorina Mihaela, un interesant şi atractiv spaţiu comercial care, deşi amplasat în plin centrul Ploieştiului, este ascuns de ochii lumii. De aceea  această postare îşi doreşte să facă, măcar puţin, mai vizibil Buticul cu dichisuri şi să vă  informeze pe dumneavoastră,  cei care citiţi aceste rânduri, despre o idee de cadouri superbe pentru cei dragi.. Amplasat, teoretic, în capătul a 3 străzi (Constanţei, Unirii şi  Bibescu Vodă),  între două mercerii Buticul cu dichisuri vă oferă obiecte de artizanat, tablouri, magneţi şi multe alte obiecte personalizate, ii populare, căciuliţe, hăinuţe croşetate şi bijuterii handmade sau hand made (cum vreţi să le spuneţi). Dar fiindcă se spune că "vorba lungă sărăcia omului" şi că "o poză face cât 1.000 de cuvinte voi încheia aici această postare lăsându-vă câteva poze care vă vor stârni interesul dar şi invitaţia să mergeţi la Buticul cu dichisuri. Practic puteţi considera această postare un ajutor pentru fiecare dintre cei care vor să facă un cadou unic cuiva unic !!!

Acesta este Buticul cu dichisuri, de acum ştiţi şi dumneavoastră unde trebuie ca  să megeţi pentru  cumpărături de calitate.

   

Şi foarte multe alte cadouri  inedite făcute cu multă dragoste pentru dumneaoastră !!!

  

Aşa că nu uitaţi,

În agendă să notaţi

La Buticul cu dichisuri

Poţi veni cu mlte visuri

Visuri multe şi chiar vise

Şi-alte gânduri compromise

Că aici ţi le-mplineşti,

Să te simţi ca în poveşti !!!

Sportul ploieştean

   Din păcate la acest moment sportul ploieştean de performanţă  NU mai există. Spun asta deoarece echipa de fotbal Petrolul Ploieşti se chinuie prin Liga a 4-a, Asesoftul se chinuie în anonimat prin liga secundă de baschet, CSM Ploieşti care făcea cât de cât onoare oraşuluiîn Liga Naţională de Handbal a rămas fără finanţare din partea Consiliului Local Ploieşti. Tricolorul Ploieşti nu ştiu cât mai rezistă în volei. Practic acum totul se bazează pe amintiri din vremurile când oraşul meu Ploieşti reprezenta un nume mare în sportul de performanţă din Europa ! 

OZN Arena

Stadionul "Ilie Oană" de la noi din Ploieşti este foarte pustiu de câteva săptămâni încoace, iar teama mea cea mai mare este să nu ajungă o ruină. Spun asta deoarece clubul Petrolul Ploieşti este în stare de faliment, iar nou aleasa conducere locală nu face nimic în sensul salvării lui. Practic şi clubul şi stadionul sunt la cheremul tuturor mercenarillor şi a celor puşi pe căpătuit. Nu m-ar mira cu nimic dacă în 10 - 15 ani fotbalul ploieştean ar fi istorie şi pe locul unde se află "OZN Arena" un investitor strategic să "trântească" un hypermarket în numele progresului, las poza la această postare cu speranţa că nu va deveni istorie peste un deceniu.

ARTICOLE PRACTIC

    Despre blogul ARTICOLE PRACTIC s-a scris şi cu siguranţă se va scrie sute de GB, aşa că nu am să mă apuc să repet lucruri ştiute şi citite online ci oar că adminul blogului este ploieştean, motiv pentru care această postare şi-a găsit locul pe acest blog. Pe blog veţi găsi destinaţii turistice inedite (chiar şi-un mic articol despre Ploieşti), dar nu mi-aş dori să vă răăpesc plăcerea de a descoperi singuri toate postările de acolo, motiv pentru care vă mai las încă oată spre accesare, linkul ARTICOLE PRACTIC !!!

Taxa auto de mediu

     Locuind de peste 4 decenii aici în poluarea din  Ploieşti, am fost întotdeauna de acord cu măsurile de protecţia mediului, fiindcă am considerat că oraşul meu merită mult mai multă atenţie şi grijă pentru aerul pe care-l respirăm. Ploieştiul este singurul oraş din Europa înconjurat de nu mai puţin de 4 (PATRU) rafinării: Astra, Brazi, Luk Oil şi Vega, asta chiar dacă de ceva ani de zile, instalaţiile de producţie de la Rafinăria Astra se află "în conservare", producţia ei fiind redusă la limită.

 


     Poate că din această cauză nu am fost niciodată împotriva taxei auto de mediu.Totuşi foarte multă lume are probleme cu calcularea taxei auto de mediu şi asta deoarece criteriile şi procentele după care se face acest calcul sunt foarte multe şi diferite de la un autovehicul la altul. Ştiu este foarte uşor să ne plângem că suntem săraci şi nu avem bani, dar dacă ne punem pe socotit mai ieftin v-om ieşi dând bani pe taxa auto de mediu, decât să dăm bani ca să ne reparăm sănătatea. Poate nu ar fi rău introducerea unor indicatoare rutiere de protecţia mediului, iar şoferii şi proprietarii de maşini ecofriendly să fie trataţi şi taxaţi preferenţial şi să vedeţi dumneavoastră cum toţi se vor alătura acestei taxe fără să crâcnească. Toată lumea a criticat distrugerea industriei româneşti, dar eu nu, fiindcă la noi în Ploieşti au dispărut 3 mari poluatori (Turnătoria Flacăra, Turnătoria Feroemail şi Rafinăria Astra), iar Dero şi Luk Oil au fost retehnologizate şi sunt permanent monitorizate de către Agenţia de Protecţia Mediului. De aceea această postare o dedic cu cea mai mare dragoste tuturor acelor care fumul maşinilor, zgomotul urban şi gazele rafinăriilor, le-au făcut şi le face rău afectându-le grav sănătatea.

      Ştiu vor fi mulţi contestatari (chiar îmi doresc acest lucru), care vor spune că nu am dreptate dar citându-l pe Ion Raţiu, voi spune şi eu: "Democraţia înseamnă să ai dreptul să nu fi de acord cu mine !". Aşa că nu vă sfiiţi să vă spuneţi propria părere şi opinie, deoarece pe acest blog nu se cenzurează NICIO opinie exprimată în termeni civilizaţi şi la subiect !!!

Casa de Târgoveţ Secolele al XVIII-lea - XIX-lea

  Aflat in plin centrul orasului Ploiesti, pe strada Democratiei la numarul 2, Casa de Targovet a fost construita undeva in jurul anului 1785 si asa cum deja v-am precizat,  a avut mai multe denumiri, destinatii si proprietari de-a lungul secolelor.

Casa a apartinut negustorului Ivan Hagi Prodan (1775-1849), de unde si prima sa denumire „Casa Hagi Prodan”. A fost locuita pana in primele decenii ale secolului al XX-lea, este restaurata dupa primul razboi mondial, prin grija lui Nicolae Iorga, de arhitectul Toma T. Socolescu, devenind primul muzeu din istoria orasului Ploiesti, muzeu ce se numea pe atunci „Muzeul Prahovei”.

In anul 1983, dupa moartea „Ingerului blond” aici a functionat „Expozitia permanenta Nichita Stanescu”, care a facut ca locatia sa primeasca noua denumire „Casa Nichita Stanescu”. Dupa evenimentele din decembrie ’89 expozitia permanenta este mutata in casa natala a poetului, iar cladirea din strada Democratiei este temporar inchisa. Aici in curte (intr-o anexa) va functiona si inca functioneaza Club Konaque, o inedita unitate de alimentatie si entertainment, ceea ce va aduce o noua denumire a acestui loc cunoscut de ploiesteni „La Konaque”.

In cele din urma, la data de 18 iunie 2005, aici este inaugurat muzeul „Casa de Targovet sec. al XVIII-lea al XIX-lea, denumire pastrata si-n zilele noastre. Cu numai 8 lei (mai putin de 2 €) puteti sa vizitati un interior de casa a unui negustor bogat din secolele XVIII - XIX; ea include si o serie de piese originale, ce au facut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevarate opere de arta; podoaba casei o reprezinta plafonul sufrageriei, din lemn sculptat in motiv stelat, dar si pridvorul la fel de spectaculos.

Cu siguranta o vizita la Casa de Targovet va va teleporta inapoi cu 2-3 secole si veti fi fermecati si fascinati de “Icoana de hagiu”, adusa de negustorul Hagi Prodan tocmai de la Ierusalim, datata 1819, sofaua cu perne inflorate, masutele intarsiate cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele si ciubucele, laditele de zestre sculptate, scaunele in stil florentin, mobilierul cu intarsia de sidef si foarte multe alte obiecte care in ciuda trecerii anilor peste ele sunt tot mai atractive si mai fascinante.

In incheierea acestui scurt articol, mai doresc sa adaug numarul de telefon de la muzeu, 0244/ 52.94.39 pentru ca ideal ar fi sa sunati pentru a va asigura, inainte de a pleca spre muzeu, asupra programului de vizitare - de principiu, marti – duminica 9 – 17 -  si asupra tarifelor - 8 lei individual, 4 lei in grup si 2 lei pentru elevi si studenti, iar taxa foto este de 25 de lei iar cea video este de 50 de lei ora.

In speranta ca acest articol va captat atentia, sunteti asteptati cu totii aici la Casa de Targovet Secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, iar daca aveti impresia ca nu va descurcati, dati-mi un semn si voi fi bucuros sa fiu ghidul dumneavoastra prin superbul oras, Ploiesti!

Muzeul Ceasului

-->

Muzeul Ceasului din Ploieşti este unicul muzeu de acest fel din România, şi cuprinde o bogată colecţie de ceasuri făurite de meşteri vestiţi din Europa, cele mai multe fiind adevărate opere de artă. Organizat din iniţiativa profesorului Nicolae Simache, ca secţie a Muzeului de Istorie, el datează din 1963. A fost instalat mai întâi într-o sală din Palatul Culturii, până când, prin achiziţii, a căpătat un

patrimoniu atât de bogat încât a avut nevoie de un local propriu. I s-a pus atunci la dispoziţie Casa Luca Elefterescu, care a fost adaptată noului scop; lucrările de amenajare sau terminat în anul 1971 şi muzeul s-a deschis în luna ianuarie a anului 1972.

În prezent, muzeul are o colecţie de aproape 1000 de piese (numai în parte expuse), printre care: cadran solar, pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în mişcare printr-o cădere de apă (Londra, 1654), primul ceas de buzunar („oul de Nürnberg”), orologii de turn, o piesă din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mână construit în acelaşi an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maeştrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elveţieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, Deşteaptă-te, române!, valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparţinut unor personalităţi (Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Haşdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri cu diverse indicaţii în afara orelor, ca şi alte obiecte legate de temă.

-->

Muzeul Naţional al Petrolului

Muzeul Naţional al Petrolului a fost inaugurat la 8 octombrie 1961, ca urmare a sărbătoririi centenarului industriei petroliere româneşti, în 1957. Este găzduit de un frumos edificiu care a permis amenajarea unor săli şi cu o curte care a fost transformată într-o expoziţie în aer liber. Patrimoniul muzeului a crescut de la 800 piese în 1961, la peste 8.000 în 1994. Este singurul muzeu de acest gen din România, înfiinţarea sa la Ploieşti fiind o recunoaştere a statutului oraşului în cadrul industriei petroliere din ţara noastră.

În muzeu pot fi văzute exponate de mare interes istoric şi documentar:

· o hecnă (un fel de găleată mare) acţionată de cal;

· macheta primei instalaţii de foraj mecanic folosită în România;

· macheta „fabricii de gaz” din 1856 a fraţilor Mehedinţeanu de la bariera Râfov;

· unelte şi lămpi de miner din secolul al XIX-lea;

· felinare cu petrol din Bucureşti - primul oraş din lume iluminat cu petrol în 1859;

· utilaje de foraj din lemn sau metalice din secolul al XIX-lea;

· panouri exemplificând sistemul de solventare selectivă cu dioxid de sulf, inventat de Lazăr Edeleanu, şi aplicat în întreaga lume;

· istoricul fabricării parafinei, uleiului, benzinelor;

· hărţi geologice, mostre mineralogice, diplome, medalii, fotografii aparţinând unor personalităţi din domeniu: Gregoriu Ştefănescu, Grigore Cobălcescu, Ludovic Mrazec, Valeriu Patriciu, Ion Tănăsescu, Virgiliu Tacit, Ion Basgan, Andrei Dragulănescu, Lazăr Edeleanu, Nicolae Debie.

AFI PALACE PLOIEŞTI

După aproape un sfert de secol de la Revoluţie, iată că în oraşul meu, PLOIEŞTI, s-a deschis un mall la cele mai înalte standarde internaţionale. La 3 octombrie 2013 AFI PALACE PLOIEŞTI şi-a deschis porţile pentru toţi aceia care doresc să găsească totul sub un singur acoperiş, în cel mai elegant şi occidental mod posibil. Sloganul "world of brands" nu este doar o strategie de marketing ci pur şi simplu realitatea de la faţa locului.

Mc Donalds, Sensi Blu, Plafar, Reserved, B&B Collection, Hypermarket Cora, eMag, Flanco, Musette, Optinova, Raifeissen Bank, Kenvelo, SMYK, Top Shop, Leonardo, KFC, Germanos, Animax, Arsis, BSB, Carispa, Braiconf, DM, Lush, Ecoclean, Cropp Town, H&M, El Passo, Inmedio, Golden Rose, Intersport, Koton, Jolidon, Kitchen Shop, Noriel, Moa,  Orange, Nike, Sevda, UPC, In Time, Zimbria şi Patinoarul acoperit sunt numai o parte din tentaţiile de aici care vă vor face să reveniţi de fiecare dată cu plăcere. Spun o parte deoarece mall-ul se află în extindere, iar în curând vor fi şi mai multe firme. Pe site-ul http://www.afipalaceploiesti.ro puteţi afla actualizat, complet şi  la subiect orice informaţie şi agent economic care-şi desfăşoară activitatea aici. Odată cu inaugurarea mall-ului au mai apărut (pe lângă cele 2 existente), alte 3 trasee R.A.T.P. (401, 402, 403) care duc către cele mai mari cartiere ploieştene. Aşa că, în momentul de faţă accesibilitatea către şi dinspre AFI PALACE PLOIEŞTI este una maximă. Iar dacă decideţi să veniţi cu auto propriu parcarea imensă din faţa mallului şi cea subterană, sunt garanţia că întotdeauna veţi găsi un loc de parcare. Aha şi încă ceva: dacă doriţi să vedeţi cât de aglomerat sau liber este la un moment dat, pe siteul mall-ului găsiţi camere live cu ceea ce se petrece aici, dar dacă vă vedeţi perechea cu altcineva să NU veniţi să daţi vina pe mine.

Mie îmi place enorm să merg la AFI PALACE PLOIEŞTI chiar dacă nu mereu pentru shopping ci pur şi simplu pentru relaxarea şi delectarea mea personală şi tocmai de aceea îmi iau permisiunea să vă invit şi pe dumneavoastră aici !!!

Cvadruplă Campioană a României

Astăzi am văzut pe la noi prin Ploieşti, autocarul echipei noastre Petrolul Ploieşti. Cu maximă uimire am citit pe el: "Campioană 1930, 1958, 1959, 1966" !!! Pe când eu ştiam de 3 titluri de Campioană a României la fotbal.

Aşa că atunci când am ajuns acasă m-am băgat puternic pe documentare online să văd ce s-a întâmplat între timp cu istoria Campionatului României la fotbal şi de ce eu (şi poate nici dumneavoastră) NU ştiam despre titlul din 1930 !?!?

Am descoperit că în anul 1951 Petrolul Ploieşti (Sau Flacăra Ploieşti pe atunci) a absorbit întreaga echipă bucureşteană Juventus Bucureşti cu tot cu jucători, staff tehnic şi palmares. Aşa că datorită faptului că în sezonul competiţional 1929/1930 Juventus Bucureşti a fost Campioana României la fotbal iar acum întreg palmaresul acestei echipe aparţine echipei noastre !!! Aşa că potrivit reglementărilor şi standardelor U.E.F.A. şi F.I.F.A echipa noastră de suflet PETROLUL PLOIEŞTI este cvadruplă Campioană a României !!! Cupele rămân (deocamdată aceleaşi pe care le ştim cu toţii (1963 şi 1995) !!!

FORZA LUPII GALBENI!!!

PLOIESTI the official site

 Municipiul Ploiesti are si site oficial administrat chiar de Primarie si de Consiliul Local asa ca date oficiale si credibile gasiti aici: http://www.ploiesti.ro/ puteti sa spuneti ca ati fost redirectionati de aici de pe acest blog !!!

Un site doar pentru cei ce doresc sa afle mult mai multe despre acest superb oras Ploiesti !!!

MUZEUL NATIONAL al PETROLULUIPloiesti

Muzeul Național al Petrolului a fost inaugurat la 8 octombrie 1961, ca urmare a sărbătoririi centenarului industriei petroliere românești, în 1957. Este găzduit de un frumos edificiu care a permis amenajarea unor săli și cu o curte care a fost transformată într-o expoziție în aer liber. Patrimoniul muzeului a crescut de la 800 piese în 1961, la peste 8.000 în 1994. Este singurul muzeu de acest gen din România, înființarea sa la noi in Ploiesti fiind o recunoaștere a statutului orașului în cadrul industriei petroliere din țara noastră.

 La fel ca si Muzeul Ceasului, Muzeul National al Petrolului este unul unic (prin tematica abordata) in Romania mai ales din anul 1994 de cand a intrat sub "obladuirea" Societatii Nationale a Petrolului PETROM. Asa ca NU ezitati sa-l vizitati si dumneavoastra !!!

ASESOFT PLOIEŞTI

Când în anul 2004 echipa de baschet masculin ASESOFT din Ploieşti câştiga atât Cupa cât şi campionatul toţi au considerat o întâmplare.

Însă după ce în anul 2005 au căştigat atât cupa, campionatul cât şi FIBA EUROPE CUP Asesoft Ploieşti a devenit un nume de referinţă şi singura echipă de baschet câştigătoare a unei cupe europene în România şi cupele şi campionatele au curs fără încetare pentru ASESOFT !!!

Aşa că haideţi să le numărăm: 2004 Cupă & campionat; 2005 Cupă, campionat, Fiba Europe Cup; 2006 Cupă & campionat: 2007 Cupă & campionat; 2008 Cupă & campionat; 2009 Cupă & campionat; 2010 cine ar putea să-i oprească să mai căştige din nou Cupa şi campionatul !?!?!?

PETROLUL PLOIEŞTI

  O adevărată legendă Petrolul echipa de suflet a ploieştenilor de 3 ori campioană a României (1957-1958; 1958-1959; 1965-1966) şi de două ori câştigătoare a Cupei României (1963 & 1995).

Peste 85 de ani de istorie fotbalistică şi foarte multă pasiune şi suflet pus de "lupii galbeni" pentru această echipă.

Muzeul Ceasului Ploieşti

Muzeul Ceasului este unic în România şi-n sud-estul Europei aşa că nu ezitaţi (dacă aveţi ocazia) să-l vizitaţi şi voi !!! Cu siguranţă exponatele de aici vă vor revizui total atitudinea pe care o aveţi faţă de ceasuri, pendule şi orologii.Aşa că dacă aveţi drum pe aici, prin Ploieşti nu vă sfiiţi să vizitaţi şi dumneavoastră colecţia Nicolae simache "Ceasul de-a lungul timpului" mult mai cunoscută de noi toţi ca Muzeul Ceasului din Ploieşti !